TURISM

1. baza de primire turistica
2. cifra de afaceri a sectorului
3. prezenta online a agentiilor de turism

Turismul este principala categorie pe segmentul de « business to consumer » si catalizatorul comertului electronic la nivel mondial. Ultimul raport al OECD dedicat comertului electronic releva faptul ca pe B2C e-commerce, « travel » reprezinta aproape o treime din totalul cumparaturilor pe Internet.

Iata de ce este necesara o evaluare a acestui sector de activitate in Romania, dezvoltarea comertului electronic romanesc fiind direct legata de dezvoltarea serviciilor turistice in mediul online.

1. Baza de primire turistica

Romania are peste 3.500 de structuri de primire turistica, de la hoteluri si pensiuni si pana la cabane turistice si campinguri. Datele centralizate de Institutul National de Statistica releva faptul ca  principala categorie o reprezinta pensiunile turistice si agroturistice, urmate imediat de hoteluri si moteluri.

Structurile de primire turistica la nivelul anului 2003

Sursa : Institutul national de Statistica

 

Fiecare dintre aceste structuri de primire turistica au un for de reprezentare astfel incat in piata exista Federatia Industriei Hoteliere din Romania (50 de companii membre care detin 100 de hoteluri), Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (57 de membri),  A.N.T.R.E.C. (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural) si A.N.A.T. (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism – cu peste 800 de agentii membre).

Chiar daca Institutul National de Statistica nu a prezentat inca date mai recente de 2003, informatiile prezentate pe site-urile acestor asociatii si federatii confirma tendinta de dezvoltare a bazei de cazare, prin aparitia de noi structuri turistice, in principal pe segmentul de pensiuni turistice si agroturistice. Astfel, ANTREC are nu mai putin de 3.500 de membrii, proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati.

2. Cifra de afaceri a sectorului

Ultimele cifre oficiale privind valoarea incasarilor din serviciile de turism prestate in principal populatiei de catre agentiile de turism arata un volum anual de 195 milioane Euro la nivelul anului 2003, in scadere fata de 2002 (cand se inregistra peste 240 milioane Euro). Situatie oarecum paradoxala daca tinem cont de faptul ca numarul sosirilor in Romania a cunoscut o crestere de 17% in aceeasi perioada.

 

Peste 85% din aceasta cifra de afaceri este realizata de catre membrii ANAT, care numara in prezent 629 de societati comerciale ce detin peste 800 de agentii de turism in toate judetele Romaniei. In Raportul Anual pe 2005, ANAT precizeaza ca pe partea de « incoming » s-a inregistrat o crestere numerica si valorica a numarului de turisti. Oficialii ANAT estimeaza cresterea numarului de turisti si a noptilor de cazare cu 12-15% fata de 2004 si confirma ca « exista si o tendinta puternica a turistilor individuali, care viziteaza Romania utilizand Internetul ». Principalele piete de pe care provin turisti straini sunt cele europene – in special Germania, tarile nordice, Franta, Italia si Marea Britanie. Din afara Europei, cei mai multi turisti provin din Japonia, SUA si Canada. De remarcat ca in toate aceste tari – cu exceptia Japoniei – platile online pe Internet au intrat de mult in cotidian fiind foarte raspandite in randul populatiei.

Servicii de piata prestate in principal populatiei

Agentii de turism si asistenta turistica

Sursa : Institutul National de Statistica

Sursa : Institutul National de Statistica

Turismul international al Romaniei

Sursa : Institutul National de Statistica

3. Prezenta online

Din site-urile oficiale ale asociatiilor si federatiilor de turism, constatam ca majoritatea membrilor afiliati au fie un site propriu de prezentare fie sunt promovati prin intermediul site-ului asociatiei/federatiei la care s-au afiliat astfel incat oferta lor de servicii este prezenta pe Internet. Cu alte cuvinte, rezervarea unui sejur, hotel, bilet de avion sau a unei masini  poate fi facuta online chiar daca plata se efectueaza off-line in lumea reala, la ghiseu. Pentru un turist roman care va pleca in tara acest dezavantaj poate parea relativ minor insa pentru un turist strain care doreste sa isi petreaca o vacanta in Romania este un real obstacol. In plus, inexistenta posibilitatii de plata online conduce efectiv la pierderea de clientide catre agentiile de turism din Romania si afecteaza negativ potentialul de crestere al afacerii acestora. 

Din evaluarea membrilor ANAT a rezultat ca din peste 700 de agentii, doar jumatate dintre ele au prezenta online. Extinzand analiza asupra intregii piete, am identificat un numar de aproximativ 620 de site-uri de prezentare functionale dintre care 245 de site-uri permit rezervari online. In fine, din aceasta ultima categorie de site-uri, procentul celor care ofera posibilitatea de plata online prin card bancar este de 6%. Toate cele 15 site-uri care au implementat plata online prin card bancar sunt membre ANAT. (vezi Anexe)

Atat pentru agentiile de turism care au implementat plata prin card pe site-urile proprii, cat si pentru cele care au doar sistem de rezervare on line, ideea ca segmentul online este un important canal in ceea ce priveste comenzile reprezinta o certitudine.

In urma discutiilor purtate cu reprezentantii agentiilor de turism, a rezultat ca ponderea comenzilor care vin online in total comenzi este in prezent cuprinsa intre 8% si 90%. De remarcat ca cea mai mare pondere a vanzarilor online in total vanzari pentru un site care accepta plata prin card a ajuns deja la 60% si in Romania (vezi studii de caz)

Managerii companiilor de turism  considera ca in viitor va creste ponderea vanzarilor online in volumul total al vanzarilor, comertul electronic urmand sa aiba o si mai mare influenta benefica asupra evolutiei cifrei de afaceri. Pentru acest lucru este insa nevoie de o strategie sectoriala coerenta care sa ia in calcul  urmatoarele aspecte:

. valoarea adaugata in cazul serviciilor turistice este cuprinsa intre minim 5-6% si maxim 10-12%. In aceste conditii, practicarea unui comision de procesare a tranzactiei online cu cardul de 4 – 4,5% este considerata prohibitiva si nu incurajeaza generalizarea comertului electronic prin card pe site-urile de turism; daca turismul este considerata cu adevarat o ramura strategica in dezvoltarea economica a Romaniei, se poate lua in calcul subventionarea comisionului de catre Guvern astfel incat el sa se apropie de cel practicat magazinelor clasice si care este situat in jurul a 2,5%.

. masuri de promovare, mergand pana la campanii nationale astfel incat clientii sa fie informati si sa sporeasca increderea in sistem; in acest domeniu, Guvernul prin institutiile abilitate ar putea juca un rol determinant atat in ceea ce priveste coordonarea campaniei de crestere a increderii in mediul online cat si din perspectiva co-finantarii unei astfel de campanii - impreuna cu bancile, procesatorii, magazinele si toti cei interesati.

. tranformarea site-urilor asociatiilor, federatiilor si uniunilor patronale din domeniu in adevarate portaluri de comert electronic pentru zona de servicii turistice;

. dezvoltarea cu precadere a proiectelor de e-commerce plecand de la cele mai solicitate produse de catre turistii straini. Pana acum acestea au fost turismul rural si circuitele, urmate in ordine de evenimente, turismul balnear, muntele, Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre.